• +4 0733 933 332
  • iasi@restarthome.ro

Author Archive admin

Funcționarea legală a unei firme nou-înființate: Autorizațiile de care ai nevoie pentru a demara activitatea

Deschiderea unei afaceri presupune, de multe ori, și obținerea unor autorizații pentru desfășurarea activității de la una sau mai multe instituții publice. În multe situații, nu este suficientă înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului și înscrierea în actul constitutiv al societății a codurilor CAEN dorite. În condițiile în care firmele nou-înființate vor putea cere și anul viitor diverse fonduri nerambursabile, prezentăm astăzi de ce autorizații de funcționare ar putea avea nevoie companiile înainte de demararea activității, în funcție de domeniul vizat.

Finanţări nerambursabile pentru turism în 2017-2018 (prezentare realizată de AVISSO)

Considerații generale – finanțări nerambursabile

» Sunt eligibile doar cheltuielile efectuate pentru implementarea proiectului (aferente investiției de bază), după semnarea contractului de finanțare.

» Excepție fac cheltuielile pentru proiectare și consultanță efectuate în perioada de pregătire a proiectului: studii de teren, obținere avize/acorduri/autorizații, proiectare și inginerie, consultanță în elaborarea cererii de finanțare etc.

» Fiecare axă prioritară stabilește indicatori și ținte cu scopul de a evalua progresul în implementarea proiectului, urmărind atingerea obiectivelor priorității de investiții (spre exemplu: număr de locuri de muncă create și menținute, active achiziționate, investiții realizate și menținute, număr de IMM-uri sprijinite).

» Pentru implementarea financiară a proiectelor se aplică principiul rambursării, a cererilor de plată sau mecanismul de avans.

» Nu se finanțează întreprinderile ce au înregistrat pierderi sau întreprinderile aflate în dificultate.

Programul Operațional Regional 2014 – 2020

Axa Prioritară 2.2 ITI – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor

Beneficiari eligibili

Societate sau societate cooperativă care a înregistrat profit din exploatare (>0 lei în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare) si se încadrează în categoria IMM-urilor din mediul urban, sau a întreprinderilor mijlocii din mediul rural.

Valoarea ajutorului financiar nerambursabil

Valoarea finanțării nerambursabile pentru un proiect este cuprinsă între 200.000 euro și 1.000.000 euro și reprezintă:

– 90% pentru cheltuielile care sunt supuse schemei de ajutor de minimis – maxim 20% din valoarea totală a proiectului;

– cheltuieli supuse schemei de ajutor de stat regional: 60% (pentru întreprinderi mijlocii) respectiv 70% (pentru întreprinderi mici și microîntreprinderi);

Proiectul trebuie să prevadă investiții inițiale în active corporale, finanțabile prin ajutor de stat regional (construire, extindere, dotare spații de producție/servicii)

Condiții încadrare IMM – întreprindere unică:

a)microîntreprinderi

  • <10 salariaţi;
  • CA/Active totale <2 milioane euro, echivalent în lei;
  1. b) întreprinderi mici
  • < 50 de salariaţi;
  • CA/Active totale < 10 milioane euro, echivalent în lei;
  1. c) întreprinderi mijlocii
  • < 250 de salariaţi;
  • CA < 50 milioane euro, echivalent în lei, sau
  • Active totale < echivalentul în lei a 43 milioane euro.

   

Coduri CAEN eligibile: 5510 (Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare), 5520 (Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată), 5590 (Alte servicii de cazare) si 5530 (Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere).

 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020

Submăsura 6.4 –  Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole (zona ITI – Delta Dunării și Național )

BENEFICIARI ELIGIBILI

  • Fermieri, membrii unei gospodarii agricole din spațiul rural.
  • Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spațiul rural, cu activitate sau nou înfiinţate.

AJUTOR FINANCIAR NERAMBURSABIL (AFN):

70% respectiv 90% în următoarele cazuri:

  • – pentru activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi agro-turism (capacitate de cazare de maxim 8 camere – 16 locuri, conform prevederilor Ordinului ANT nr. 65/2013);- pentru fermierii care îşi diversifică activitatea de baza agricolă prin dezvoltarea unor activităţi neagricole.VALOAREA ajutorului financiar nerambursabil nu va depăși 200.000 EURO/ beneficiar.

Codul CAEN aferent activităţilor care sunt eligibile la finanţare sunt stabilite prin anexe la Ghidul Solicitantului.

Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 – 2020

Măsura II.2. – Investiții productive în acvacultură (1)

BENEFICIARI ELIGIBILI:

-Societăți comerciale înființate în baza Legii 31/ 1990, cu istoric de funcționate sau start-up-uri;

-ONG-uri.

Se finanțează doar solicitanții cu activitate economică în domeniul acvaculturii (cod CAEN 0321 și/ sau 0322)

Investiția în acvacultură este obligatorie! Investiția în structura de cazare în interiorul fermei de acvacultură este activitate complementară, plafonată la maxim 400.000 EURO.

NOTA BENE!

-Structura de cazare trebuie să îndeplinească criteriile minime prevăzute de Ordinul ANT nr. 65/ 2013;

-La finalul proiectului structura de cazare va fi introdusă în circuitul turistic;

-Se acceptă construirea/ modernizarea/ dotarea unei singure structuri de cazare cu o capacitate de 10 camere (20 locuri);

 AJUTOR FINANCIAR NERAMBURSABIL (AFN):

50% pentru IMM-uri și ONG-uri;

30% pentru întreprinderi mari.

Valoarea totală eligibilă a proiectului nu poate depăși 4.000.000 EURO (AFN și contribuție proprie) .

În cadrul POPAM este acceptat aportul în natură!

Aportul în natură:

-Valoarea de piață trebuie certificată printr-un raport ANEVAR;

-Pot fi folosite pentru aportul în natură doar activele asupra cărora se intervine în mod direct prin proiect;

-Activele care sunt folosite ca aport în natură trebuie să fie în proprietatea beneficiarului (nu este acceptată concesiunea!) și sa fie libere de orice sarcini;

Nu sunt acceptate activele care au mai beneficiar de finanțare nerambursabilă;

Implementarea financiară a proiectelor finanţate din fonduri europene

Mecanismul cererilor de plată – Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR 2014 – 2020)

Beneficiarul proiectului își va deschide în mod OBLIGATORIU un cont la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

Documente necesare pentru elaborarea cererii de plată:

» facturi emise în baza contractelor de achiziție bunuri/ servicii lucrări pentru implementarea proiectului și neplătite de Beneficiar;

» pentru contractele de lucrări/servicii, cererea de plată trebuie însoțită, pe lângă documentele specifice achizițiilor (contracte, PV recepție etc. ), garanția de avans (dacă este cazul) și garanția de bună execuție;

»  ordinele de plată pentru plata contribuției proprii aferente cheltuielilor eligibile.

În termen de maxim 5 zile lucrătoare de la încasarea sumei de la AM, Beneficiarul va efectua plata pentru facturile înscrise în cererea de plată.

Mecanismul avansului – Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2014 – 2020)

Principiul rambursării cheltuielilor efectuate

Presupune rambursarea cheltuielilor eligibile efectuate (suportate și plătite efectiv) de către beneficiar.

ex.: Ajutorul nerambursabil potrivit programului accesat este de 70%, atunci BENEFICIARUL va primi de la finanțator – prin rambursare -70% din totalul cheltuielilor eligibile efectuate cu condiția să nu se depășească valoarea maximă eligibilă pentru proiectul aprobat spre finanțare.

Indicatori financiari calculați pentru depunerea proiectului spre finanțare 

ROL:

» Să se dovedească dacă un proiect merită să fie cofinanţat;

» Să se determine dacă un proiect are nevoie de cofinanţare şi care este valoarea acesteia (fără ajutorul financiar nerambursabil investiția nu se poate realiza);

» Să determine sustenabilitatea financiară a proiectului și a companiei care va primi ajutorul financiar nerambursabil;

» Să determine profitabilitatea proiectului.

Programul Operațional Regional (POR 2.2.)

» Menţinerea în stare de operare a investiţiei inițiale realizate cu finanţare POR *

» Gradul de îndeplinire a indicatorilor financiari asumați în momentul depunerii cererii de finanțare (Rata solvabilității generale și Rata rentabilității financiare (ROE))**

*  Termenul de realizare a indicatorului îl reprezintă finalul exercițiului financiar ulterior anului în care se finalizează implementarea proiectului.

**  Termen de verificare – la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet după implementarea investiției.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 6.4.)

Pe o perioadă de 5 ani de la ultima tranşa de plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să respecte și să mențină criteriile de eligibilitate şi de selecţie.

Dacă pe parcursul perioadei de implementare sau de monitorizare se încalcă cel puţin un criteriu de eligibilitate sau de selecţie Cererea de finanțare devine neeligibilă.

Obligații de raportare în perioada de monitorizare – Programul Operațional Regional (POR 2.2.)

Obligații de raportare în perioada de monitorizare – Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Exemplu:

  • Beneficiarii submăsurii 6.4 trebuie să depună în perioada de monitorizare, anual, Raportul de monitorizare, pentru proiectele care vizează înfiinţarea şi dezvoltarea agropensiunilor, la compartimentele Ex-post din cadrul Centrelor Regionale pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (CRFIR).

Vă stăm la dispoziție pentru orice alte detalii!

Mirabela Miron – Președinte

Telefon: 0731 166 499

E-mail: mirabela.miron@avisso.eu

Andreea CARP – Managing Partner

Telefon: 0740 510 304

E-mail: andreea.carp@avisso.eu

Planul de afaceri. Îmi înţeleg business-ul? Pot livra rezultatele pe care le promit?

TOTUL ÎNCEPE CU UN PLAN BINE SCRIS

Probabil că aţi auzit foarte des sintagma „plan de afaceri”. Această noţiune este atât de uzitată, încât aproape că şi-a pierdut conţinutul, toată lumea ştie că este un dat, trebuie să existe. Băncile cer planuri de afaceri, autorităţile contractante ale finanţărilor nerambursabile la fel, orice potenţial asociat îl vrea pe masa discuţiilor, iar dacă vrei să te extinzi sau să vinzi afacerea, tot acesta trebuie prezentat. Pentru că planul de afaceri este făcut „după chipul şi asemănarea” afacerii, există o mare diversitate în abordări, după specificul industriei, mărimea şi complexitatea activităţii.

În cele ce urmează vom analiza e­le­mentele planului de afaceri dincolo de aspectele tehnice, ne vom concentra pe conţinutul în sine şi utilitatea sa. Un plan de afaceri este o descriere „pe hârtie“ a viitorului afacerii, un document care spune ce aveţi de gând să faceţi şi modul în care intenţionaţi să îl duceţi la îndeplinire. În cazul în care vă no­taţi un paragraf care descrie stra­tegia de afaceri pe un serveţel de hârtie atunci când sunteţi la restaurant, atunci aţi scris deja un plan. Sau cel puţin germenii unuia.

Planurile de afaceri sunt, în mod inerent, strategice. Începi, aici, cu aceste resurse şi abilităţi, iar tu vrei să ajungi acolo, un punct în viitor (de obicei, de la trei până la cinci ani), timp în care afacerea va avea un alt set de resurse şi abilităţi, precum şi o mai mare profitabilitate şi active crescute.

Planul tău arată modul în care vei ajunge de aici acolo(de la A la B). Înainte de a scrie un plan de afaceri, trebuie să ştiţi:

Cât de lung trbuie să fie planul de afaceri?

Pentru a acoperi totul, nu aveţi nevoie de mai mult de 20-30 de pagini de text, plus încă 10 pagini de anexe pentru proiecţii financiare, CV-uri ale echipei de management şi alte detalii. Dacă aveţi un plan care este mai mare de 40 de pagini, înseamnă că nu aţi rezumat suficient informaţiile şi nu aţi reuşit să extrageţi esenţa.

Când ar trebui să scriu un plan de afaceri?

Mulţi dintre cei care se gândesc să scrie un plan de afaceri, o fac pentru că vor să „obţină bani”, să „convingă un investitor”, să găsească o sursă de capital. Doar că aceasta este o viziune eronată sau, cel puţin, limitativă. Nu doar acesta este rolul documentului, de a obţine o finanţare prin intermediul său. Pla­nul de afaceri nu este doar un in­stru­ment de strângere de fonduri, ci de fapt, este mult mai mult de atât: este un instrument care vă determină să vă înţelegeţi afacerea în întregime, un instrument prin care vă veţi monitoriza progresul, vă va responsabiliza şi vă va ajuta să controlaţi „destinul“ business-ului. Şi, desigur, este un intrument de vânzări şi de recrutare pentru viitorii angajaţi-cheie, viitorii colaboratori sau viitorii investitori.

Scriind planul de afaceri, veţi avea revelaţii şi veţi revizui totul încă o dată şi încă o dată: valoarea propusă, ipotezele de marketing, pla­nul operaţional, planul financiar şi de personal. La sfârşit, veţi observa conexiunile pe care de altfel le-aţi fi pierdut. De exemplu, dacă planul de marketing previzi­o­nează aducerea a 10.000 de cli­enţi noi în doi ani, iar planul de per­sonal prevede angajarea a doi a­genţi de vânzări, acest lucru vă forţează să vă întrebaţi cum vor putea cei doi agenţi de

vânzări să genereze 10.000 de clienţi noi. Răs­punsul ar putea să vă ducă la con­cluzia că realizarea de parteneriate cu distribuitori şi concentrarea pe vânzarea en-gros către companii mari ar putea fi cea mai bună tactică.

Atunci când eşti fondatorul a­fa­cerii, singura persoană care te menţine responsabil faţă de rezultatele de zi cu zi eşti chiar tu . Astfel, că planul devine baza pentru monitorizarea progresului. În cazul în care până la 1 februarie trebuie să lansezi un produs nou şi acest lucru se întamplă mai devreme, respectiv pe 11 ianuarie, te întrebebi de ce? A existat un progres neaşteptat? Cineva a depus un efort eroic? Sau doar a fost vorba despre subestimare? Ceea ce ai învăţat din aceste lucruri te ajută să faci lucrurile mai bine data viitoare.

Dar mai mult decât un instrument de învăţare „after-the-fact“, planul de afaceri este despre cum să conduci afacerea spre viitor. Atunci când scrii „mă aştept la 100 de clienţi noi până la sfârşitul anului 2017”, nu este o predicţie pasivă, nu vei sta şi vei aştepta cei 100 de clienţi să apară. Devine obiectivul vostru pentru forţa de vânzare. Planul de afaceri stabileşte obiective în toate domeniile majore: vânzări, cheltuieli, posturi de lucru, obiective de finanţare. Odată prezentate, ele devin obiective de performanţă.

Şi, desigur, un plan de afaceri bine scris este perfect pentru atragerea de talente. Atunci când potenţiali angajaţi vor cer să înţeleagă afacerea ta, ai posibilitatea să le dai un plan care să le ofere o perspectivă de ansamblu. Reacţiile lor vor spune câte ceva despre cât de repede şi de bine pot fi înţelese aspectele-cheie ale afacerii. În plus, prezentarea scrisă a obiectivelor, corelate cu un sistem de înregistrare a îndeplinirii acestor obiective, transmit un mesaj puternic şi clar: „eu îmi înţeleg afacerea şi pot livra rezultatele pe care le promit“. Angajaţii cu potenţial mare vor răspunde unui asemenea mesaj, la fel şi băncile sau alţi investitori atunci când vei avea nevoie de bani.

Pe scurt, planul de afaceri este:

– un instrument de management;

– un document de prezentare şi vânzări;

– un document de dezvoltare şi planificare;

– un plan de recrutare.

Cine are nevoie de un plan de afaceri?

Singura persoană care NU are nevoie de un plan de afaceri este persoana care nu are o afacere şi nici nu are de gând să iniţieze una. Nu este necesar un plan de afaceri pen­tru a începe un hobby sau pentru a îndeplini sarcinile obişnuite de la locul de muncă. Însă oricine începe sau continuă o acţiune riscantă, care va consuma resurse sem­nificative de bani, energie sau timp şi se aşteaptă să se întoarcă şi un profit, ar trebui să îşi facă timp pentru un asemenea plan.

– Start-up-uri: planul de afaceri clasic este cel realizat de un antreprenor care caută fonduri care să îl ajute să deschidă o afacere. Multe, multe companii mari ai avut începutul lor pe o hârtie, sub forma unui plan care a fost folosit pentru a convinge investitorii să pună capitalul necesar demarării afacerii.

– Firme în activitate: multe planuri de afaceri sunt scrise de sau pentru companii care sunt de mult timp trecute de faza de pornire. Aceste companii în faza de mijloc pot elabora planuri de afaceri pentru a le ajuta să găsească fonduri pentru creştere, pentru a gestiona o afacere în creştere rapidă

sau pentru a transmite misiunea şi perspectivelele de business clienţilor, furnizorilor sau altor persoane.

Pentru că implică timp şi efort, multă lume amână sau ignoră necesitatea unui plan de afaceri. Fie că începi o nouă afacere sau aceasta deja funcţionează, sunt întotdeauna treburi „mai urgente” decât să îţi decizi strategia şi să o ordonezi într-un format. Scrierea durează, dar gândiţi-vă la acest document ca la o hartă şi imaginaţi-vă că aţi pleca la drum fără ea. Cu bagaje limitate şi sub presiunea competiţiei! „Pentru că nu am avut timp” sau „nu ştiu cum să-l fac, voi decide la faţa locului”. Dacă eşti, prevăzător vei călători pe aceleaşi drumuri ca şi alţii, reducându-ţi avantajul competitiv, sau, din contra, îţi vei găsi propria ta cale. Ce se întâmplă dacă te rătăceşti? Va trebui să pierzi apoi de două-trei ori mai mult timp să găseşti drumul cel bun, presupunând că îl găseşti.

Referitor la firmele noi: e adevărat că în primii ani de la înfiinţare dau faliment 80% din noile afaceri, primii 5 ani fiind cei mai grei, aceasta fiind perioada expunerii la cel mai mare risc. V-aţi pus vreodată întrebarea de ce? Poţi să ai deja succes şi experienţă într-o afacere, şi totuşi să eşuezi cu una nouă. De ce este atât de greu la început? Oare după primii doi ani nu mai există concurenţa? Toţi clienţii îţi vor fi fideli şi produsul/serviciul tău va fi cel mai bun? Important este că te-ai familiarizat cu paşii pe care trebuie să-i urmezi. Durează ca afacerea să îşi găsească un loc al său pe piaţă, să îşi definească o identitate şi economiseşti timp dacă începi mai devreme să schiţezi toate aceste lucruri. Ce se schimbă? „Înveţi drumul”! Cum să poţi să-ţi orientezi în direcţia bună afacerea cu metodele de care ai nevoie, dacă tu nici nu ştii ce vrei să realizezi? Ar fi ca şi cum vrei să construieşti o casă fără să ai planuri de arhitectură şi vrei să pui acoperişul întâi.

Planifică ceea ce vei face cu planul de afaceri

Credeţi sau nu, o parte importantă din planificarea planului constă în… planificarea a ceea ce vrei să faci cu el. Un plan de afaceri poate fi utilizat în mai multe scopuri, de la monitorizarea progresului companiei pentru atingerea obiectivelor, până la atragerea de resurse-cheie care să se alăture companiei. A decide modul în care intenţionezi să utilizezi planul este o parte importantă a pregătirii pentru scrierea lui. În cazul în care vrei să îl utilizezi pentru a atrage resurse financiare, va trebui să acorzi o a­tenţie deosebită rezumatului executiv, managementului şi marketingului, precum şi aspectelor financiare. Planul va trebui să aibă o viziune clară asupra modului în care compania va face bani. Dacă sunteţi în cautarea unui împrumut bancar, va trebui să subliniaţi capacitatea de a genera venit suficient pentru a achita ratele şi dobânzile aferente. Investitorii de capital, în special capitalul de risc, trebuie să vadă modul în care pot ieşi din companie şi să genereze o rată de rentabilitate pe care o vor considera acceptabilă.

Scrierea planului de afaceri

Un plan bun de afaceri trebuie să descrie conceptul de afaceri, cum va funcţiona firma, ce activităţi va desfăşura şi cu ce rezultate şi să descrie care sunt scopurile şi cum vor fi atinse.

Rezumat: în cadrul conţinutului general al planului de afaceri, rezumatul executiv va urma pagina de titlu. Rezumatul trebuie să spună cititorului exact ceea ce vrei să faci. Mult prea des, ceea ce proprietarul afacerii îşi doreşte este îngropat la mijlocul sau sfârşitul planului. Indicaţi în mod clar ceea ce cereţi în rezumat. Rezumatul executiv se scrie după finalizarea planului de afaceri şi trebuie să scoată în evidenţă aspectele esenţiale ale planului. Este, de asemenea, uşa de intrare a planului vostru. După ce parcurge rezumatul, cititorul va arunca planul deoparte sau va continua să citescă în funcţie de cât de interesat este de aceste rânduri.

Sumarul planului de afaceri este cu siguranţă cea mai importantă parte a planului în relaţiile cu partenerii, furnizorii sau finanţatorii, într-un cuvânt cu tot mediul extern în care „se mişcă“ afacerea. Aceasta pentru că reprezintă informaţia esenţială care poate determina interesul sau non-interesul potenţialilor parteneri de afaceri, sugerând o afacere promiţătoare sau una care nu ar avea sorţi de izbândă. Nu este o introducere sau o prefaţă, ci o sinteză e­ficient construită a întregului plan de afaceri. Informaţiile esenţiale ale afacerii tale trebuie introduse aici fără a detalia.

Descrierea companiei: furnizează informaţii cu privire la ceea ce faci, ceea ce diferenţiază afacerea de a altora şi pieţele pe care a­fa­cerea le deserveşte. Prezentaţi is­toricul companiei (dacă este o com­panie matură) sau motivaţia care a stat la iniţierea companiei dacă este un start-up, precum şi echipa de management şi experi­enţa acesteia. CV-urile echipei de ma­nagement ar trebui anexate pla­nului de afaceri. Informaţiile prezentate aici sunt folosite pentru a evalua capacităţile companiei, nivelul gradului său de succes în afaceri, capacităţile manageriale şi ale resurselor umane, într-un cuvânt experienţa tehnică şi financiară de a implementa afaceri de succes.

Produse şi servicii: care sunt produsele pe care le vinzi, care sunt beneficiile pe care le aduce clienţilor, care este ciclul de viaţă al produselor? Este recomandat să se gândească prezentarea produselor şi serviciilor în termeni de nevoi şi beneficii pentru clienţi, mai degrabă decât din punctul vostru de vedere (care sunt costurile de producţie, modul cum se realizează distribuţia)

Analiza pieţei: trebuie să ofere o imagine de ansamblu a sectorului industrial din care face parte afacerea, înclusiv să prezinte tendinţele industriei, actorii importanţi din industrie şi vânzările estimate ale industriei. De asemenea, trebuie să prezinte o analiză a pieţei-ţintă pentru produsul vostru, inclusiv locaţia geografică, datele geografice, datele demografice, nevoile pieţei-ţintă şi ale modului cum sunt acestea satisfăcute în prezent.

Analiza competiţiei: trebuie să cuprindă analiza competitorilor direcţi şi indirecţi, cu o evaluare a avantajului competitiv şi o analiză a barierelor de intrare pe piaţă.

Planul de marketing: cum intenţionezi să promovezi afacerea? Care este strategia de vânzări? Trebuie să includă o prezentare detaliată a strategiei de vânzări, planul de stabilire a preţurilor, activităţile de promovare, precum şi beneficiile produselor vândute.

Analiza SWOT (Strenghts- Weaknesses-Opportunities- Threats) – este des utilizată în procesele de planificare strategică şi se axează pe realitatea internă şi externă, examinând părţile tari şi slabe în cadrul mediului intern, precum şi oportunităţile şi temerile legate de mediul extern. Analiza o începeţi prin efectuarea unui inventar al calităţilor şi slăbiciunilor interne în firma voastră, apoi veţi nota oportunităţile şi ameninţările externe care o pot afecta.

Planul operaţional: cupinde o descriere a locaţiei fizice, instalaţiile si echipamentele necesare afacerii, tipul şi numărul angajaţilor, necesarul de furnizori, precum şi orice detalii legate de exploatare, precum şi descrierea procesului de fabricaţie.

Planul financiar: în cazul în care sunteţi în căutarea de finanţare, prezentarea proiecţiilor financiare este esenţială. Această secţiune trebuie să cuprindă ipotezele care au stat la baza previziunilor, previziunea veniturilor şi cheltuielilor, proiecţia contului de profit şi pierdere, precum şi proiecţia fluxului de numerar. De asemnea, sunt foarte important de prezentat principalii indicatori financiari şi analiza pragului de rentabilitate.

Adaptarea planului de afaceri:

Planul de afaceri este un instrument util în primul rând întreprinzătorului în organizarea internă şi dialogul său cu băncile, investitorii potenţiali, partenerii strategici, parteneri pentru fuziuni, clienţii, furnizorii, distribuitorii, avocaţii, contabilii. Fiecare dintre categoriile de mai sus va privi din propriul punct de vedere planul vostru. De aceea, puteţi pregăti mai multe forme ale planului de afaceri, pe acelaşi tipar care va fi adaptat.

O bancă va fi interesată de situaţia actuală de garanţii, documente contabile, structura firmei, stabilitatea şi posibilele probleme legale. Va analiza viitorul firmei, noile produse, ameninţările şi o­por­tunităţile şi proiecţiile financiare. Unele bănci acordă atenţie şi exprimărilor şi acurateţei informaţiilor prezentate.

Un partener de afaceri va fi interesat mai ales de potenţialul de creştere, ce se poate face cu firma şi cât trebuie investit, ce expunere economică va implica, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare. Dacă vreţi să folosiţi planul de afaceri, este vital să-l adaptaţi la exigenţele cititorului. Interesul potenţialului finanţator este de a înţelege din document dacă firma poate rambursa un împrumut, cu un risc moderat; pentru bancă potenţialul de creştere al afacerii este pe locul doi. Investitorul însă analizează planul pentru a vedea posibilităţile de câştig şi cum se generează acesta.

Actualizează planul de afaceri!

Planul de afaceri este un concept dinamic. Precum orice hartă, poate fi schimbat în timp după noua în­­făţişare a reliefului, a rutelor, drumurilor, scurtăturilor. Documentul trebuie să-ţi fie alături, să îl schimbi, practic să evolueze cu tine şi afacerea ta reflectând noile situaţii.

Iată 7 motive care vă pot face să vă gândiţi la actualizarea planul de afaceri:

– O nouă perioadă financiară este pe cale să înceapă: puteţi actualiza planul anual, trimestrial sau chiar lunar în cazul în care activaţi într-o industrie cu schim­bări rapide;

– Atunci când aveţi nevoie de o finanţare: finan­ţa­torii au nevoie de un plan actualizat pentru a lua o decizie de finanţare;

– A avut loc o schimbare semnificativă a pieţei: schimbarea gusturilor clienţilor, schimbarea re­gle­men­tărilor din domeniul consumului etc;

– Firma se dezvoltă sau este pe cale de a lansa un produs nou;

– S-au produs schimbări în managementul companiei;

– Compania a depăşit un prag: mutarea de la bi­roul de acasă, depăşirea cifrei de 1 milion de euro sau cooptarea în echipă a celui de-al 100-lea angajat;

– Planul vechi nu pare să mai reflecte realitatea, lucrurile s-au schimbat mai repede decât v-aţi aşteptat.

Deja am început să vorbim despre întreprinzător şi cât de implicat este în realizarea acestui plan de afaceri. Se poate apela la un consultant care să realizeze un plan de afaceri profesionist, dar adeseori nu aceasta este calea ideală. Nici un consultant nu poate şti care este drumul vostru, ce vreţi să faceţi şi cum veţi reuşi. E adevărat, aţi putea să îi povestiţi unui consultant câteva ore despre voi şi ce vreţi să faceţi, dar documentul final nu va avea implicarea necesară. Va fi poate destul de bun pentru bancă, însă proprietatea ideilor şi a planurilor este esenţială. Chiar dacă apelezi la sfaturi, te documentezi, te inspiri din surse, îl scrii într-un format recomandat din materiale de specialitate, conţinutul trebuie să fie decizia voastră şi să vă reprezinte. A face afaceri înseamnă în primul rând să iei decizii. Dacă nu aveţi abilităţi şi talentul de a scrie, puteţi lucra cu cineva experimentat care să dea forma finală.

 

mihaela-mariuca

 

 

 

Mihaela Măriucă, consultant în afaceri

Programe cu finanţare nerambursabilă

Start-up Nation România

Programul Start-up Nation România este un Program adoptat de Guvernul României în vederea stimulării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Schema programului este valabilă până la 31 decembrie 2020. Prin acest program se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de maxim 10.000 de întreprinderi/anual. Finanţarea acordată este de 100% din cheltuielile eligibile și se ridică la un maximum de 200.000 lei/start-up. Lista domeniilor de activitate eligibile este una numeroasă, iar criteriile de eligibiltate pentru înscrierea în program sunt:

  • sunt intreprinderi mici si mijlocii, denumite in continuare IMM, conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • au capital social integral privat;
    sunt inregistrate la Oficiul Registrului Comertului si au sediul social/punct de lucru si isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei;
  • codul CAEN pentru care solicita finantare este eligibil in cadrul schemei de ajutor de minimis si autorizat la momentul depunerii cererii de finantare, conform art. 15 din Legea 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • nu au datorii la bugetul general consolidat al statului si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru;
  • nu se afla in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, executare silita, inchidere operationala, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii;
  • nu au fost subiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, in cazul in care au facut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executata si creanta integral recuperata, cu penalitatile aferente;
  • nu au depasit plafonul de minimis de 200.000,00 Euro pe durata a trei exercitii financiare consecutive pentru o intreprindere unica, asa cum este aceasta definita de Regulamentul UE nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 si 108 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis si 100.000 Euro pe durata a trei exercitii financiare pentru beneficiarii care desfasoara activitati de transport rutier de marfuri in contul tertilor sau contra cost. Plafoanele se aplica indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmarit si indiferent daca ajutorul este acordat din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

 Principalele cheltuieli eligibile în cadrul programului Start-up Nation:

  • Echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT tehnică de calcul tip PC;
  • Achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ;
  • Mijloace de transport, achiziţionarea de mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor;
  • Achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie;
  • Instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de desfășurare a activității;
  • Salariile, utilitățile, chiria;
  • Realizarea unei pagini web, inclusiv promovare online;
  • Francize, brevete de invenţie;
  • Cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale;
  • TVA pentru neplatitorii de TVA;
  • Consultanţă întocmire documentaţie în vederea obţinerii finanţării şi implementare proiect
  • Software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare inclusiv licenţe și software pentru comerţul on-line.

Termenul limită de depunere a proiectelor pentru 2017 a fost 14 iulie. Termenele de depunere pentru sesiunile viitoare vor fi comunicate de instituțiile competente.

România Start-up Plus

România Start-up Plus este o linie de finanțare pentru cei care vor să dezvolte o afacere în mediul urban. Acest program este dedicat exclusiv dezvoltării antreprenoriatului și înființării de noi întreprinderi. Valoarea maximă a subvenției per beneficiar (ajutor de minimis) este de 40.000 de euro.

Grupul țintă este format din persoane fizice (șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă și inființtează o afacere în scopul creării de noi locuri de muncă) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  • intenționează să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban;
  • își au reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, într-una dintre cele 7 regiuni mai puțin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia;
  • își au reședința sau domiciliul în regiunea în care se implementează proiectul.

Viitorii antreprenori vor beneficia de cursuri de educație antreprenorială și vor primi la semnarea contractului cu administratorul schemei de antreprenoriat o tranșă reprezentând 60% din valoarea proiectului. Beneficiarii proiectului vor trebui să efectueze cheltuielile incluse în planul de afaceri în maximum 12 luni de la semnarea contractului. Restul subvenției de 40% va fi acordată doar dacă beneficiarii au realizat venituri brute reprezentând jumătate din prima tranșă acordată.

În momentul de față, proiectele depuse de administratorii schemelor de antreprenoriat sunt în faza de evaluare. În momentul publicării listei cu implementatorii proiectului, vom reveni cu detalii.

Diaspora Start-up

Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora și celor reîntorși recent care vor să dezvolte o afacere în mediul urban în România.

Condițiile de eligibilitate a grupui țintă sunt:

  • Au vârsta minimă 18 ani;
  • Poseda cetățenia română;
  • Fac dovada domiciliului sau a rezidenței în străinătate pentru cel puțin 1 an în ultimii 3 ani;
  • Demonstrează experiența antreprenorială prin documente de înființare a unei societăți comerciale în străinătate, precum și prin documente care să ateste experiența specifică în domeniul în care dorește să inițieze o afacere prin intermediul programului sau;
  • Demonstrează capacitatea tehnică și profesională prin: contract de muncă, contract de colaborare, etc în domeniul în care dorește să inițieze o afacere prin intermediul programului sau;
  • Demonstrează expertiza prin documente, recunoscute de Statul Roman, care să ateste finalizarea studiilor de specializate în cadrul unor institutii de învățământ superior din străinătate, precum și alte documente ce atestă certificări/formări ca urmare a unor cursuri de scurtă durată în domeniul în care dorește să inițieze o afacere prin intermediul programului.

Beneficiarii ajutorului de minimis vor participa la cursuri de Managemenul afacerii, Marketing și promovare, Comunicare și tehnici de luare a deciziilor, etc., după care vor încasa valoarea grantului în două tranșe:

  • O tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis;
  • O tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a realizat din activitatea curentă venituri reprezentând minimun 30% din valoarea tranșei inițiale.

În momentul de față, proiectele depuse de administratorii schemelor de antreprenoriat sunt în faza de evaluare. În momentul publicării listei cu implementatorii proiectului, vom reveni cu detalii

Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri (PNDR 6.1)

Scopul finanțărilor este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi/ conducători unici ai unei exploatații agricole.

Sunt elegibile pentru finanțare persoaneel fizice care au vârsta mai mică de 40 de ani și SRL-urile care intră în categoria microîntreprinderilor. De asemenea, asociații majoritari și administratorii acestor societăți trebuie să aibă vârsta de cel mult 40 de ani.

Tânărul fermier îşi va asuma angajamentul de a dobândi competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 3 de luni de la data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.

De asemenea, este necesara inregistrarea tânărului fermier ca micro-întreprindere/ întreprindere mică cu maximum 24 de luni înaintea depunerii cererii de finanţare, iar exploatatia agricola trebuie inregistrata la APIA (Registrul Unic de Identificare).

Solicitantul trebuie sa faca dovada ca deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi 50.000 S.O. (valoare producţie standard). SO se calculeaza in euro/ ha, avand in vedere valorile indicate de eurostat.

Intensitatea sprijinului financiar:

  • 000 de euro pentru exploatațiile între 30.000 € SO și 50.000 € SO;
  • 000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 € SO și 29.999 € SO;

Sprijinul financiar se  acorda in 2 transe:

  • 75% din valoare la momentul semnarii acordului de finantare
  • 25% se va acorda in momentul demonstrarii indeplinirii planului de afaceri si prin comercializarea productiei proprii intr-un procent de minim 20% din valoarea primei tranșe de plată. Beneficiarul va avea termen de 3 ani pentru demonstrarea procentului de comercializare a productiei proprii.

Peroada de implementare a proiectului este de 3 ani de la data semnarii acordului de finantare

Este un program de finantare multi-anual iar în fiecare an se deschid noi sesiuni de depunere. Sesiunea de depunere aferentă 2017 s-a îcheiat.

Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale (PNDR 6.2)

Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este sprijinirea facilitării diversificării prin înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale.

Persoanele care sunt eligibile pentru finanțare sunt:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spaţiul rural, care își diversifică activitatea prin înființarea unei activităţi non-agricole pentru prima dată;
  • Micro-întreprinderi și întreprinderile mici din spaţiul rural, care îşi propun activităţi non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării sprijinului
  • Micro-întreprinderi și întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii Cererii de finanţare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfășurat activităţi până în momentul depunerii proiectului(start-up)

Sprijinul nerambursabil va fi acordat în două tranșe după cum urmează:

  • 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanțare;
  • 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăşi 5 ani de la data semnării Contractului de finanţare

Valoarea sprijinului nerambursabil se acordă în limitele a două valori:

  • Maximum 70.000 Euro/ proiect în cazul activităţilor de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism
  • Maximum 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activităţi;

Este un program de finantare multi-anual iar în fiecare an se deschid noi sesiuni de depunere. Sesiunea de depunere aferentă 2017 s-a îcheiat.

 

Ce impozite vei plăti în România ca antreprenor?

Impozitul pe profit

Acest impozit este datorat de persoanele juridice romane șii persoanele juridice străine care desfășoară activități prin intermediul unui sediu permanent în România.

Acest impozit este de 16%, care se calculează la diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate de firmă. Acest impozit se calculează, se declară și se plătește trimestrial.

Firmele care sunt vizate de plata acestui impozit trebuie să se regăsească în una din următoarele situații:

  • Cifra de afaceri realizată în anul precedent să fie mai mare de 500.000 Euro;
  • Ponderea veniturilor din consultanță și management să din totalul veniturilor să depășească 20%;
  • Valoarea capitalului social să fie mai mare de 45.000 lei (opțional).

Legislația fiscală din România prevede un regim special de impozitare după cum urmează:

Firmele care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

 Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Acest impozit se calculează, se declară și se plătește trimestrial. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este datorat de firmele care îndeplineșc cumulativ următoarele condiții:

  • Realizează venituri altele decât cele din consultanță și management în proporție de peste 80% din veniturile totale;
  • Veniturile totale obținute să fie sub 500.000 Euro;
  • Societatea să nu fie în stare de dizolvare urmată de lichidare.

Cotele de impozitare sunt:

  • 1% pentru societățile care au cel puțin un salariat;
  • 3% pentru societățile care nu au salariați.

 Impozitul specific

Acest impozit este datorat de firmele care au ca si activitate principală sau secundară următoarele domenii de activitate corespunzătoare următoarelor coduri CAEN:

  • 5510 – Hoteluri si alte facilitati de cazare similare;
  • 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata;
  • 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere;
  • 5590 – Alte servicii de cazare;
  • 5610 – Restaurante;
  • 5621 – Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente;
  • 5629 – Alte servicii de alimentatie n.c.a.;
  • 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.

Impozitul specific se calculează în funcție de mai multe variabile, cum ar fi rangul localității unde activează punctul de lucru, suprafața acestuia, sezonalitatea etc. Acest impozit se datorează de scoietățile care sunt plătitoare de impozit pe profit și obțin venituri din activitățile enumerate anterior.

Acst impozit se achita semestrial, pana pe data de 25 a lunii urmatoare semestrului, fiecare plata reprezentand jumatate din impozitul anual datorat.

 Impozitul pe dividende

Dividendul reprezintă o distribuire de bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant, drept consecință a deținerii unor titluri de participare la acea persoană juridică.

Dividendele plătite persoanelor fizice se impozitează cu cota de 5%. De asemenea, persoanele care nu obțin venituri salariale sau asimilate salariilor, venituri din pensii și venituri din activități independente plătesc suplimentar și o cotă de 5,5% reprezentând Contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Contribuții sociale obligatorii

Societățile care au salariați, conform legislației fiscale actuale, datorează contribuții sociale și impozite către Bugetul de stat. Aceste contribuții și impozite se datorează de către salariați și de către angajatori, după cum urmează:

Contribuțiile sociale aflate în sarcina angajatorului sunt:

  • Contribuția pentru pensii:
    • 15,8% pentru condiții normale de muncă;
    • 20,8% pentru condiții deosebite de muncă;
    • 25,8% pentru condiții speciale de muncă.
  • Contrubuția pentru asigurări de sănătate – 5,2%;
  • Contribuția pentru șomaj – 0,5%;
  • Contribuția pentru fondul de garantare al salariior – 0,25%
  • Contribuția pentru accidentele de muncă, care variază între 0,15% și 0,72%, în funcție de domeniul de activitate al firmei;

Contribuțiie sociale și imozitului care îi revin angajatului sunt următoarele:

  • Contribuția pentru pensii – 10,5%;
  • Contribuția pentru asigurări de sănătate – 5,5%;
  • Contribuția pentru șomaj – 0,5%;
  • Impozitul pe salarii – 16%.

Raportat la salariul minim brut pe economie de 1.450 lei, obligațiile de plată totale datorate statului sunt 718 lei, din care 385 lei se rețin salariatului și se virează la bugetele statului, iar restul de 333 lei sunt în sarcina angajatorului. După aceste rețineri, angajatul primește un salariu net de 1.065 lei.

Taxa pe valoare adăugată  – TVA

TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare.

În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:

  • Cota standard – 19%;
  • Cotă redusă – 9%;
  • Cotă redusă – 5%.

TVA-ul se aplică tuturor operațiunilor efectuate de către persoane fizice sau juridice, care implică plăți, cu excepția situațiilor enunțate de lege.

După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.

Taxa pe Valoare Adăugată datorată statului este egală cu diferența dintre taxa colectată și cea achitată prin cumpărături.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică următoarelor prestări de servicii și livrări de bunuri:

  • cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
  • serviciile de restaurant şi de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10 (berea la draft)
  • livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă;
  • livrarea de produse ortopedice;
  • livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
  • livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, semințe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
  • livrarea apei potabile şi a apei pentru irigații în agricultură.

Cota redusă de TVA de 5% se aplică următoarelor livrări de bunuri și prestări de servicii:

  • manuale școlare, cărți, ziare şi reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
  • livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite, definite astfel:
    • clădiri utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari;
      clădiri utilizate drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
    • locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie.
    • clădiri achiziționate de primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;
  • serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe.

Cum se colectează TVA-ul

TVA-ul este o taxă care se „autopercepe”, deoarece conform legislației, persoana înregistrată în scopuri de TVA impune și colectează TVA de la clienții săi, după care virează taxa către Bugetul statului.

Cum se deduce TVA-ul

Persoanele plătitoare de TVA au dreptul de a deduce, conform legii, TVA-ul la achiziții făcute în scopul realizării obiectului de activitate. Așadar, deducerea de TVA diminuează TVA-ul care trebuie plătit la bugetul de stat.

Pentru că încadrarea corectă a cheltuielilor în funcție de criteriul obiectului de activitate nu este întotdeauna ușoară, legea specifică în mod expres anumite cheltuieli ca fiind cu deductibilitate limitată, iar altele ca fiind în mod cert nedeductibile.

Tot ce trebuie să ştii despre înfiinţarea unei firme în România

 Înfiinţarea unei firme este, pentru majoritatea antreprenorilor, primul pas în mediul de afaceri. Cea mai răspândită formă de organizare a firmelor este SRL-ul (Societatea cu răspundere limitată), aceasta fiind una dintre cele mai sigure variante de organizare pentru asociaţi.

Siguranţa în cazul societăţilor tip SRL este dată de faptul că asociaţii (persoane fizice) unei astfel de firme vor fi răspunzători în caz de insolvenţă doar cu patrimoniul firmei şi capitalul social pe care l-au adus în firmă. Numărul de asociaţi este limitat la 50, însă este permis ca o persoană fizică sau juridică să fie asociat unic într-un SRL. Valoarea minimă a capitalului social este de 200 lei.

Primul lucru care trebuie făcut în demersul de înființare al unei societăți este alegerea denumirii. În acest sens iar la Registrul Comerțului se completează un formular prin care se pot trece maximum 3 denumiri pentru verificarea disponibilității de denumire a viitoarei societăţi. Rezervarea denumirii este valabilă trei luni de la data obţinerii.

Următorul pas este stabilirea sediului social. Sediul social poate fi stabilit într-un spaţiu proprietate privată sau într-un într-un spaţiu închiriat. Mai există şi varianta de a apela la un cabinet de avocatură care oferă servicii de găzduire sediu social sau la alte societăţii care oferă servicii de acest tip. Pentru oricare din variantele prezentate anterior sunt necesare următoarele documente: contract de proprietate/ contract de închiriere/ contract de comodat/ contract de leasing imobiliar şi acordul vecinilor(doar în cazul în care sediul social este stabilit într-un spaţiu locativ).

Pasul următor în procesul de înfiinţare al societăţii este alegerea domeniilor de activitate. Domeniile de activitate se aleg din nomenclatorul condurilor CAEN. De precizat că trebuie ales un domeniu principal de activitate şi unul sau mai multe domenii secundare.

Următorul pas este întocmirea actului constitutiv. Conform normelor în vigoare, actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de către toţi asociaţii şi trebuie să cuprindă:

  • datele de identificare ale asociaţilor;
  • forma (în cazul nostru – SRL), denumirea şi sediul social;
  • obiectul de activitate al societăţii
  • capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură;
  • asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
  • partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
  • sediile secundare — sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică — atunci când se înfiinţează odată cu societatea sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
  • durata societăţii;
  • modul de dizolvare şi de lichidare al societăţii.

Referitor la capitalul social, acesta se depune într-un cont nou, deschis în numele firmei de către administrator, la orice bancă de pe teritoriul României. Persoana care va fi administratorul firmei trebuie să aibă asupra ei, atunci când solicită deschiderea contului, următoarele documente:

  • actul constitutiv;
  • dovada rezervării denumirii;
  • buletinul sau cartea de identitate;
  • buletinul sau cartea de identitate a delegatului + împuternicire pentru acesta, dacă este cazul.

După ce au fost parcure etapele enumerate anterior, repreyentanţii societăţii pot cere înmatricularea firmei în Registrul Comerţului. Acest lucru se face completând o cerere care va fi însoţită de :

  • actul constitutiv al societăţii;
  • dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
  • dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;
  • în cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;
  • actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;
  • declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;
  • alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.
  • declaraţia referitoare la înregistrarea fiscală;
  • declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:
    • persoana juridică nu desfăşoară la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum trei ani;
    • persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip;
  • în cazul firmelor cu asociat unic, declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată;
  • specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii. Acestea se depun la oficiul registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă reprezentanţii au fost numiţi prin actul constitutiv, şi pot fi date în faţa directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura sau în formă autentică la notarul public;
  • copie după actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice;
  • împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale, dacă este cazul.

Termenul de în fiinţare este de maximum 5 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului cu actele menţionate anterior.

1